PREMIUL NOBEL pentru CHIMIE 2017 a fost acordat savanţilor Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson pentru elaborarea metodei microscopice crio-electronice care determină structura biomoleculelor în soluţie

Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson sunt savanţii de anul acesta care au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie de Academia Regală Suedeză de Ştiinţă pentru elaborarea metodei microscopice crio-electronice care determină structura biomoleculelor în soluţie.

Tehnologia aceasta a revoluţionat biochimia. Cu ea, putem avea în curând imagini ale „maşinăriilor” complexe la rezoluţie atomică, noua metodă simplificând şi îmbunătăţind scanarea biomoleculelor. Astfel, invenţia celor trei cercetători a dus biochimia într-o nouă eră.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Hărţile biologice au reprezentat un hiatus în cunoaşterea ştiinţifică, cercetătorii întâmpinând dificultăţi în generarea imaginilor detaliate. Microscopia crio-electronică rezolvă toată această problemă. Acum, biomoleculele pot fi îngheţate şi observate în timpul mişcărilor şi astfel se pot vizualiza procese care până acum au stat ascunse, ceea ce este esenţial atât pentru chimia vieţii cât şi pentru crearea unei noi serii de medicamente.

Credit: Facebook/Nobel Prize

Jacques Doubochet s-a născut în 1942, în Aigle, Elveţia. Şi-a dat doctoratul în 1973 la Universitatea din Geneva şi Universitatea din Basel. În prezent este profesor onorific de biofizică la Universitatea Lausanne, Elveţia.

Joachim Frank, născut la 1940 în Siegen, Germania, şi-a dat doctoratul în 1970 la Universitatea Tehnică din Munchen, Germania. În prezent este profesor de biochimie şi biofizică moleculară la Universitatea Columbia din Statele Unite.

Richard Henderson s-a născut în 1945 în Edinburgh, Scoţia şi a devenit doctor în 1969 la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Este cercetător la MRC Laboratory of Molecular Biology al Universităţii Cambridge.

Anul trecut, Academia Regală Suedeză de Ştiinţă a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie lui Jean-Perre Sauvage din cadrul Universităţii din Strasbourg, Franţa, Sir J. Fraser Stoddart din cadrul Universităţii Northwestern, Evanston, IL, Statele Unite ale Americii, şi lui Bernard L. Feringa din cadrul Universităţii din Groningen, Olanda.

Laureaţii Nobel din 2016 au fost premiaţi pentru dezvoltarea maşinăriilor moleculare care în prezent sunt de mii de ori mai subţiri decât firul de păr. Acesta a fost oferit cercetătorilor în semn de recunoaştere a succesului acestora în crearea de legături între molecule pentru a proiecta orice de la motorul unei maşini la muşchi la scară restrânsă (detalii aici).

În 2015, cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich şi turco-american Aziz Sancar au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

Chimia a fost cea mai importantă ştiintă în propria muncă a lui Alfred Nobel, chimist, inventator, dar şi mare industriaş cu afaceri în domeniul producţiei de armament. Punerea în practică a invenţiilor sale şi întregul proces industrial din fabricile sale se bazau pe cunoştinţe în domeniul chimiei şi, de aceea, chimia a fost al doilea domeniu de acordare a premiilor, după fizică, menţionat de Nobel în testamentul său.

Din 1901 până în 2016, au fost 175 de laureaţi ai celor 108 Premii Nobel pentru Chimie, recompensa nefiind acordată în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942.

Doar patru femei au primit acest premiu: 1911 – Marie Curie (care aprimit şi Premiul Nobel pentru Fizică în 1903), 1935 – Irène Joliot-Curie (fiica Mariei Curie şi soţia lui Frédéric Joliot), 1964 – Dorothy Crowfoot Hodgkin şi în 2009 – Ada Yonath.

Frederick Sanger a primit Nobelul pentru Chimie de două ori (în 1958 şi în 1980).

Hitler le-a interzis la trei laureaţi să primească premiul Nobel

Cel mai tânăr laureat a fost Frédéric Joliot, care avea 35 de ani, când a primit premiul în anul 1935, împreună cu soţia sa Irène Joliot-Curie, iar cel mai vârstnic laureat în chimie a fost John B. Fenn, carea avea 85 de ani în anul 2002,  când a primit premiul.

Doi laureaţi în Chimie au fost forţaţi de autorităţi să refuze premiul. Adolf Hitler a interzis laureaţilor germani Richard Kuhn, în 1938, şi Adolf Butenandt, în 1939, să primească premii Nobel. De asemenea, şi germanului Gerhard Domagk, laureat în Fiziologie şi Medicină în anul 1939 i s-a interzis să-şi accepte premiul. Toţi şi-au putut primi mai târziu Diploma Nobel şi Medalia Nobel, dar nu şi premiul în bani.

Sezonul Nobel 2017 va continua, joi, cu premiul pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 9 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (circa 940.500 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Câştigătorii Premiului NOBEL 2017 pentru FIZICĂ sunt Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne pentru contribuţiile aduse la observaţiile undelor gravitaţionale

PREMIUL NOBEL pentru CHIMIE 2016 a fost acordat cercetătorilor Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa

Tot ce-ai vrut să ştii despre Premiile Nobel şi ţi-a fost ruşine să întrebi

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young